În acest an, acțiunile vor fi concentrate pe două domenii tematice: pacea și planeta, iar tema principală a GEW 2023 este: „Pace pentru planetă. O planetă a păcii”. Cu toate acestea, orice activitate care contribuie la Agenda 2030 poate face parte din eveniment.
Interconexiunile dintre planetă și pace (care, împreună cu Educația Globală, formează un triunghi al „durabilității”) sunt bine evidențiate, de exemplu, de către Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care recunoaște că schimbările climatice au implicații semnificative asupra păcii și securității globale. Această legătură între schimbările climatice și pace este de obicei abordată cu accent pe conflictele violente, migrații și războaie, și modul în care acestea subminează negativ pacea. Un exemplu este lipsa de resurse: pur și simplu privind temperaturile tot mai ridicate din ultimele sezoane, care provoacă numeroase fenomene meteorologice extreme (cum ar fi secetele, inundațiile, etc.), este evident că apa va fi (și deja este) una dintre principalele cauze ale conflictelor; sau dispozitivele noastre mobile, cu metalele lor rare, cum ar fi coltanul, litiul sau nichelul, sunt principala cauză a conflictelor în anumite regiuni ale lumii. În general, industria militară are un impact puternic la nivelul mediului: o estimare recentă de la CEOBS și Scientists for Global Responsibility sugerează că armatele sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES), contribuind semnificativ la criza climatică. Dar aceasta este doar o estimare și nu include emisiile rezultate din război.
Legătura dintre schimbarea climatică și pace poate fi, de asemenea, explorată punând accentul pe modul în care acest fenomen afectează alte forme de conflict social. Mai în general, conflictele socio-ambientale sunt definite ca mobilizări ale comunităților locale, mișcări sociale – care pot include și sprijinul rețelelor naționale sau internaționale împotriva anumitor activități economice, construcții de infrastructură sau a poluării cu deșeuri – în care impactul asupra mediului este un element cheie al nemulțumirilor lor. Pacea și dezvoltarea durabilă sunt de fapt două fețe ale aceleiași monede, dar relația dintre dimensiunea pozitivă a păcii și manifestările mai locale ale sustenabilității mediului rămâne încă insuficient cercetată.
Institutul pentru Economie și Pace (IEP) identifică două concepte de pace: pacea negativă (sau pacea reală) și pacea pozitivă. Pacea negativă este înțeleasă ca absența violenței sau a fricii de violență, o definiție intuitivă cu care mulți sunt de acord și care ne permite să măsurăm mai ușor pacea. Termenul de „pace pozitivă” a fost introdus de Johan Galtung și se referă la atitudinile, instituțiile și structurile care creează și susțin societăți pașnice bazate pe opt factori: guvern funcțional, mediu de afaceri solid, acceptarea drepturilor altora, niveluri ridicate de capital uman, niveluri scăzute de corupție, distribuire echitabilă a resurselor, flux liber de informații și relații bune cu vecinii. Pacea pozitivă este prezența atitudinilor, instituțiilor și structurilor care creează și susțin societăți pașnice; de asemenea, este asociată cu multe alte caracteristici sociale considerate dezirabile, inclusiv rezultate economice mai bune, măsuri ale bunăstării, niveluri de incluziune și performanță ecologică.
Tinerii au fost în fruntea eforturilor de a solicita acțiuni urgente pentru menținerea păcii și abordarea schimbărilor climatice. Ei au o viziune clară asupra păcii și dezvoltării durabile, care se bazează pe conceptul de pace pozitivă: aceasta include societăți libere și democratice, care oferă oportunități de dezvoltare și demnitate pentru toți, și care abordează inegalitățile sociale, politice și structurale, inclusiv justiția climatică..
Excerpt din Ghidul Global Education Week Toolkit, ediția 2023
Paula Mihai – echipa de coordonare la nivel national
globaleducationweek.romania@gmail.com | Global Education Week – Romania
EDUCAȚIE | FORMARE | CULTURĂ 